Monthly Archives: Septembrie 2012

Placinta cu mere

Buna, pentru ca a venit toamna si putem sa ne rasfatam cu fel de fel de prajituri si placinte cu fructe, m-am gandit la o placinta cu mere, numai buna de savurat in weekend!

Pentru asta am cautat mere cat mai ionatane posibil, ca acum au aparut fel de fel de soiuri, care mai de care mai “autentic”.

Pentru o tava de 26/38 am avut 1,5 kg de mere, zahar am pus pe gustul meu, cam 300g, o cana de nuci putin prajite, taiate la cutit, (neaparat) scortisoara si coaja de la o lamaie. Aluatul l-am facut din 600g faina, un cubulet de drojdie, o lingurita de zahar, o jumatate de ligurita de sare, o cana de apa calduta si o cescuta de ulei. (se poate adauga si un ou, dar este la fel de bun si fara). Pentru pudrat e musai nevoie de zahar  vanilat.

In primul rand am curatat merele si le-am dat prin razatoarea mare. Daca aveti un dispozitiv care curata cotorul este perfect, pentru ca evitati sa pescuiti samburii care mai pica in umplutura.

Le-am pus intr-o cratita pe foc cu zaharul, scortisoara si coaja de lamaie, si le-am “calit” cam 20 de minute, pana s-au inmuiat, si a scazut zeama. Am adaugat si nucile dupa care le-am lasat sa se raceasca si m-am apucat de aluat.

Am facut o gropita in faina unde am pus drojdia si zaharul si am turnat putina apa calduta si am amestecat pana s-a dizolvat drojdia. Daca vreti sa puneti si ou, acesta este momentul, doar sa-l bateti putin. Am turnat si restul de apa, am pus sarea, am framantat bine, dupa care am pus  uleiul, in suvoi subtire, framantand incontinuu.  Aluatul nu trebuie sa fie foarte vartos, ci elastic. Dupa ce va creste, daca faina este buna se va intinde destul de usor.

Am aprins cuptorul si am lasat aluatul sa creasca, pana si-a dublat volumul.

l-am impartit in trei,am presarat faina pe masa si am intins bucata de aluat in forma dreptunghiulara, la lungimea tavii, dar nu foarte lata. Pe mijloc am pus o treime din umplutura de mere, am intins pana spre margini, si am inceput sa rulez, pe rand, din ambele laturi, pana s-au imbinat la mijloc. Cred ca am specificat si la placinta cu dovleac, este o metoda de rulare pe care am invatat-o de la o prietena, mi se pare mai interesanta, dar nu este obligatoriu sa procedati asa.

Am pus rulourile in tava unsa cu putin unt, si, la cuptor cu ele! Le-am copt la foc potrivit, cam o ora. Oricum, sugestia mea este sa verificam, pentru ca timpii de coacere sunt relativi.

Cred ca va place cum arata. De miros nu mai vorbesc, iar gustul…

Nu pot sa va urez decat, spor la treaba, si “la placinte inainte”!

Pulpe de pui la cuptor (gatite in vasul roman)

Azi povestim o reteta simpla, ca de obicei, (difera doar vasul in care am pregatit-o), si anume, pulpe de pui dezosate cu legume, gatite in vasul roman. De cativa ani de cand detin vasul cred ca l-am folosit de vreo 10 ori, este minunat, mancarea are realmente alt gust, dar este dificil de manevrat, al meu neavand torti. L. Nu in ultimul rand, indiferent daca este mancare cu carne sau doar de legume, nu necesita decat foarte putin ulei, si nu se pune apa deloc, exceptand sarmalele, la care trebuie sa se umfle cu ceva orezul. J)

Dar de data asta m-am incumetat pentru ca in ultima vreme prefer mancarea gatita direct la cuptor, fara adaosuri si prajeli.

Am avut vreo 8-9 pulpe dezosate,  4 cartofi, 250g de mazare congelata (recomand mazarea de la Clever, este destul de fina, dulce, fierbe foarte bine, si de ce nu, este aproape la jumatate de pret fata de alte “marci”), un morcov mare, 2 ardei capia, 6 rosii si o ceasca de suc de rosii, 2 cepe, un catel de usturoi, sare, piper, cimbru, boia de ardei.

In primul rand am umplut chiuveta cu apa si am bagat vasul cu tot cu capac, si le-am lasat cam o jumatate de ora.

*Atentie: daca folositi vasul pentru prima oara sa nu uitati ca se aprinde cuptorul abia dupa ce introducem vasul.

Am condimentat pulpele cu sare, piper, boia de ardei, si le-am lasat putin la frigider, timp in care am curatat si taiat restul de legume. Rosiile le-am perpelit putin pe foc, (am folosit o furculita pe care o tin special pentru asa ceva) pentru a putea sa le inlatur coaja. O alta metoda este aceea de a le opari in apa clocotita, dar uneori  prefer metoda asta.

Gata si legumele, am inceput sa le asez in vas, le-am condimentat, le-am amestecat putin ca sa se patrunda bine, iar deasupra am pus pulpele pe care le-am uns cu putin ulei.

Am pus capacul, si am bagat vasul la cuptor si am aprins focul.

Cam dupa o ora, o sa va dati seama dupa mirosurile din bucatarie, J), scoateti vasul cu grija si verificati. Daca legumele si carnea sunt patrunse, mai lasati vasul fara capac vreo 15-20 de minute, in functie de cat de rumenita vreti sa fie carnea.

Am servit cu gogosari in otet, mare bunatate!!!

Pofta buna si voua!

Briose cu crema de cafea

Astazi am avut chef sa experimentez si eu o reteta de briose cu crema de cafea, la care poftesc de mult. Ca sa fiu sincera, eu le spun asa la toate micile prajiturele, si cum nu sunt o specialista, am sa rog sa ma scuze cunoscatorii daca li se pare ca nu le-am denumit corect. J) (muffins, cupcakes)

Cum v-am obisnuit déjà, mai intai am aprins cuptorul, am pregatit tava speciala in care am pus hartiutele de unica folosinta, dupa care m-am apucat de treaba.

Reteta este pentru 12 briose, asa ca daca vreti sa faceti mai multe dublati cantitatile.

Pentru aluat am folosit 200g faina, 150g zahar, 60 ml lapte, 90ml cafea, 80g unt, un ou, un plic zahar vanilat si o lingurita de esenta de rom, un praf de sare, un plic de praf de copt si cam jumatate de ciocolata amaruie. Eu nu am avut in casa ciocolata de menaj asa ca am folosit ciocolata neagra  75%. Untul l-am topit si l-am lasat sa se raceasca.

Am amestecat faina cu praful de copt si zaharul, am batut putin oul si l-am adaugat si pe el, am turnat  incet laptele si cafeaua, ca sa nu fac cocoloase, am pus zaharul vanilat si esenta de rom, dupa care am incorporat si untul topit si racit. Am amestecat cu lingura, deoarece la genul asta de aluat imi place sa-i simt eu textura, si cu mixerul este putin mai dificil.

Am turnat aluatul, cam pana la jumatatea formelor de hartie, pentru ca va creste, si nu vrem sa dea pe afara. Am taiat cu cutitul bucatele de ciocolata pe care le-am imprastiat in fiecare forma, dupa care am bagat tava la cuptor si am lasat cam 25-30 de minute la foc mediu.

Am incercat cu scobitoarea, pentru orice eventualitate, le-am scos din cuptor si le-am lasat sa se raceasca.

In timp ce se coceau briosele am facut crema, cu 250ml lapte, 100ml de cafea, 30g amidon, esenta de rom, 50g zahar, 1 ou  si 100g unt.

De la inceput am lasat untul la temperatura din bucatarie, si spre deosebire de aluat, pentru crema nu l-am topit.

Am amestecat amidonul cu zaharul si cu oul dupa care am turnat laptele si cafeaua, foarte incet pentru ca amidonul face usor cocoloase. Am pus amestecul pe un vas cu apa clocotita, pe foc mic, amestecand incontinuu pana s-a legat bine, ca o budinca. Am luat de pe foc si am racit crema  pe un vas cu apa rece  pana a ajuns la temperatura degetului.

Untul  l-am frecat bine cu mixerul pana a capatat consistenta unei alifii, moment  in care am inceput sa incorporez cate o lingura de crema pana cand a devenit neteda si pufoasa. Asta este o crema clasica de unt, la care se pot adauga lichioruri cu diferite arome, cam un paharel, si se poate colora cu coloranti alimentari. In cazul in care, din greseala, se taie, se repara foarte usor incalzind-o putin si amestecand incontinuu.

Am mai lasat crema la frigider vreo jumatate de ora, dupa care am ornat cum ne-a venit, si am presarat putina cacao, pentru aspect.

Au iesit foarte pufoase si gustoase, asta si pentru ca mie imi plac prajiturile cu cafea, dar promit ca am sa fac si cu fructe uscate, cu vanilie, cu ciocolata, etc., ca sunt tare bune!

Pofta buna si inspiratie in bucatarie!

Omleta cu sunca si branza

Buna,

Pentru “de dimineata” J), o reteta de omleta, ca doar putem sa ne rasfatam, macar o data pe saptamana, nu?

Pentru doua portii am pus 4 oua mari, doua felii de sunca presata si telemea de bivolita (ca asta am avut eu in casa) taiata cubulete. Oricum, iese buna cu orice fel de branza mai grasa, nemaivorbind de cascaval! Condimente, sare si piper, si putina boia de ardei, care da si o culoare frumoasa, pe langa gust.

Am taiat si doua rosii, am pus si un pic de patrunjel verde, si….imi lasa gura apa si acum. J)

Stiti ca toata lumea recomanda sa servim micul dejun, ca sa avem energie toata ziua. Pai dupa cum arata omleta asta, cine se mai opune? ;))

Sa aveti pofta!

Pui cu legume la cuptor

O reteta foarte simpla, hranitoare si gustoasa.

Am avut pulpele si aripile de la un pui maricel, cam de 2 kg, 1kg de cartofi,un ardei capia, o ceapa, un catel de usturoi, 2 linguri de bulion de capia, o cutie de rosii in bulion si 200 g de suc de rosii, (care pot fi inlocuite cu cateva linguri de bulion dizolvat in apa), cimbru, rozmarin, piper, sare, o lingurita de Delikat, 50-75ml de ulei.

Bucatile de pui le-am curatat de pielite, si le-am presarat cu putina sare, piper, condimente, si le-am lasat vreo 2 ore la frigider.

Am aprins cuptorul, si am pregatit o tava in care am pus: cartofii taiati sferturi, ceapa taiata pestisori, usturoiul feliute, ardeiul capia fasii subtiri, si condimentele, rosiile si sucul de rosii, uleiul, sarea si Delikat-ul, dupa care le-am amestecat bine, ca sa patrunda condimentele peste tot.
Deasupra am pus bucatelele de pui si am mai adaugat putina apa, pana pe la jumatatea tavii.

Am uns cu putin ulei si bucatelele, si gata, am bagat tava la cuptor. De obicei nu prea stau cu ochii pe ceas, imi place sa verific mancarea mai des, cu atat mai mult cu cat mi-am schimbat aragazul si nu prea ma inteleg cu toate butoanele alea J). Cam la jumatate de ora am intors bucatile de pui ca sa se rumeneasca pe ambele parti, dupa care am mai verificat cartofii si carnita, dupa inca 15-20 de minute. Cand s-au rumenit frumos am inchis.

Am servit, cu castraveti murati. Simplu si gustos, mai trebuia sa spun asta? J)

Pofta buna si voua!

Friptura de ied

Pentru ca am descoperit minunata carne de ied, mi-am propus sa fac si o fripturica la cuptor.

Cred ca v-am mai spus ca nu am mai gatit ied, iar miel gatesc doar pentru masa de Pasti, dar mi-am facut curaj. Doar ce se poate intampla? J)

In primul si-n primul rand m-am apucat sa pregatesc carnita, si anume, am uns-o cu sos Dijonnaise, putin ulei de masline, si am presarat din belsug sare, piper, putin cimbru, rozmarin, boia de ardei, plus feliute de usturoi, dupa care am turnat cam o cana de vin rosu.  Am acoperit bucatile cu folie alimentara si le-am lasat la frigider pana a doua zi.

Si a venit si ziua in care am pus la cuptor minunata (speram eu)fripturica. Pentru eficienta, am curatat 6 cartofi mari si i-am taiat felii, cam de 1 cm grosime, am presarat putina sare si piper,si am facut un pat pentru bucatile de carne pe care le-am pus cu tot cu sosul in care s-au marinat.

Nu pot sa va spun ce bunatate a iesit…Cartofii s-au fragezit si au capatat un gust minunat de la carne, dar si de la marinata in care a fost tinuta.

Daca v-a fost de folos reteta, va urez si voua spor la treaba si pofta buna!

Tocanita cu carne de ied

Buna,

Astazi va povestesc ce bunatate am “comis”.

Acum cateva zile m-a sunat o prietena si mi-a propus sa cumparam impreuna un ied, ceea ce am si facut. Dupa ce m-am straduit sa-l portionez cat mai bine, m-am gandit sa si prepar ceva, si am facut o tocanita.  Ok, poate am mai mancat vreodata carne de ied, dar de gatit, cu siguranta a fost prima data si nu am cuvinte sa spun ce gustoasa a iesit, si ce mandra sunt de mine! J)

Deci pe langa carnita, cam 1 kg, am pregatit 2 cepe, vreo 4-5 ardei capia, 6 rosii si jumatate de capatana de usturoi.

Ca sa fiu mai sigura, si pentru ca imi place sa evit prajelile, am pus totul la cuptor.

Cu alte cuvinte, am pus putin ulei intr-o cratita, am adaugat carnea taiata bucati potrivite, ceapa taiata solzisori, ardeiul taiat feliute subtiri, rosiile decojite si bucatite, sare, cimbru, piper, boia de ardei, si la cuptor cu ele!

Cred ca au stat la foc cam o ora, oricum am incercat carnita, si cand a intrat furculita bine, am scos mancarea din cuptor si am adaugat usturoiul.

Bun, dar asta nu a fost tot. Am facut si o mamaliguta, si ne-am delectat cu bunatatea asta…J)))

Pofta buna si voua, si cand sunteti in pana de idei, poate va pot ajuta cu vreo sugestie.

Salata cu ton

Ieri mi-a spus Iulia ca ii este pofta de o salata cu ton…

Buna idée, asa ca astazi m-am apucat de treaba.

Pentru 2 portii am cumparat o conserva de ton in suc propriu, o salata, o conserva de porumb  boabe, iar masline si castraveti murati aveam in casa. Bineinteles am desavarsit totul cu un praf de sare, piper si ulei de masline. Cat de simplu!

Intr-un castron am pus salata, spalata, scursa bine si taiata fasii, conserva de ton, porumbul, castravetele murat taiat felii, maslinele fara samburi, am potrivit gustul de sare si piper si am terminat cu uleiul de masline. Daca va place, puteti pune si maioneza, dar puteti face combinatii cu alte legume care va plac, gen morcov, gogosari murati, etc.

Noi am fost multumite, a fost la fel de buna dupa cum arata in poza.

Sper sa va fi dat o idée pentru cina, de ce nu si pentru un pranz mai usor, ca ne cam straduim sa ne mentinem silueta  J)).Si este o salata destul de satioasa.

Pofta buna si voua!

Prajitura cu crema de cacao si nuci

In weekend am trimis bunatati la Bucuresti, si am si primit feedback. Se pare ca au fost apreciate galustele cu prune, dar si prajitura cu crema de cacao, si o colega de-a lui Andrei m-a rugat sa postez reteta. Cu mare placere!

Mie imi plac tare mult torturile bine  insiropate, cu crema de cacao, si daca au si nuci…mmm, ma declar multumita. Asa ca am hotarat sa fac o prajitura care sa aiba toate aceste “calitati”.

Tava mea are 38/26 cm, iar pentru blat am folosit 8 oua, 300g zahar, 300g faina, o lingura de ulei si esente de rom, vanilie si coaja de lamaie rasa.

Pentru crema am folosit 4 galbenusuri, 150g zahar, 200g unt (80% grasime), 50 g cacao, 4 linguri de lapte, un plic de zahar vanilat si o sticluta de esenta de rom, neaparat.

In plus am avut cam 250-300 g de nuca, dar niciodata nu este prea mult, puteti pune cata nuca vreti, am facut  750ml de cafea foarte dulce si slabuta, pentru insiropat, si glazura de ciocolata.

Ca de obicei am pregatit mai  intai tava, am pus hartie de copt si am uns-o cu unt, dupa care am aprins cuptorul, la 180ᵒ. Intotdeauna trebuie deschis cuptorul din timp, cu atat mai mult cu cat este vorba de o prajitura.

Am inceput intai cu crema pentru ca poate sta putin la frigider.

Am scos untul si l-am lasat sa se inmoaie.

Pentru ca este o crema facuta  la bain marie, am folosit doua vase, in primul am pus apa la fiert, iar in al doilea, care il acoperea ca un capac, am inceput prin a freca galbenusurile cu zaharul, am adaugat laptele si am batut cu mixerul cam 10 minute.

Am luat de pe foc, am pus cacaoa cernuta, zaharul vanilat, esenta de rom, si am amestecat in continuare,  pe un vas cu apa rece, pana a ajuns  la temperatura degetului. Dupa aceea am adaugat putin unt si l-am incorporat incet, si du pace a aderat toata crema am adaugat si restul de unt, amestecand pana cand a capatat o consistent fina. Insist mult pentru ca uneori se poate “taia” crema, se “branzeste” cum spun eu, si ca si la maioneza sau icre, trebuie rabdare ca sa o reparam.  Se repara introducand vasul putin in apa calda, (nu fierbinte), amestecand pana cand untul se incalzeste si omogenizeaza din nou crema. Dar sa speram ca nu se intampla asta.

Buuun, am bagat crema la frigider si in sfarsit m-am apucat de blat. Este o reteta de pandispan, pe care o folosesc pentru multe dintre prajiturile si torturile pe care le pregatesc.

Am separat albusurile, le-am batut bine, dupa care am pus esenta de rom, un praf de sare si zaharul, in ploaie, si am batut in continuare cu mixerul pana s-a intarit. Din momentul asta se lucreaza foarte repede. Am pus galbenusurile, uleiul, si toata faina, si le-am incorporat doar cu lingura, prin rasturnare. Am adaugat si vanilia si coaja de lamaie rasa, si am turnat aluatul in tava.

Am bagat-o la cuptor, dar dupa 5 minute am dat focul mai mic.

A stat la cuptor cam 25-30 de minute, nu este batut in cuie, fiecare cuptor are ritmul lui de coacere. Cel mai bine, dupa 25 de minute verificam, daca aluatul s-a rumenit putin  la suprafata, il intepam cu o scobitoare, daca iese curata inseamna ca este gata, daca se lipeste aluat de ea, acoperim cu o hartie de copt, si mai lasam 5 minute in cuptor.

*Regula de aur, la aluatul de pandispan, care este de fapt si reteta pentru blatul de tort, sa nu se deschida cuptorul 20 de minute pentru ca se va lasa, si nu ne dorim asta nu?

*De asemenea, pentru blat de tort facem aluatul putin mai vartos, deoarece va fi insiropat, asta insemnand ca la pandispan punem cu 50-60 de grame de faina mai putin.

*Daca avem indoieli ca s-au batut bine albusurile, punem putin praf de copt, sau bicarbonat (cam jumatate de lingurita) odata cu faina.

Am incercat sa cuprind aici cateva mici secrete, oricum, repetitia este mama invataturii. J)

Am terminat si cu blatul, s-a racit, si l-am taiat pe lat, dupa care am insiropat cu cafea fiecare strat.

Am pus crema pe prima foaie, am presarat nuca, am pus si al doilea strat de blat, si deasupra am pus o glazura de ciocolata. Pentru asta am topit o ciocolata (100g), si am incorporat un pachet de unt tinut la temperatura camerei.

In sfarsit, cred ca am terminat de povestit, e mai greu de scris decat de gatit, dar asta e, am promis ca tot ce voi posta va fi facut de mine.

Multa inspiratie si spor la treaba si voua!

Gogosi pufoase…cu lingura :-)

Buna,

A venit si randul altui desert “consacrat”…: gogosi cu lingura. Tot de la tata am invatat reteta, dar mi-a luat ceva timp pana m-am prins care trebuie sa fie consistenta aluatului ca sa iasa pufoase.

Reteta este mai mult decat simpla, trebuie doar putin noroc sa va iasa bine de prima data.

La 0,5kg de faina eu pun un cubulet de drojdie, un ou, o lingurita de zahar, sau un plic de zahar vanilat, un praf de sare si lapte cat cuprinde, adica aluatul trebuie sa fie aproape de consistenta celui care se framanta cu mana, dar o idee mai moale. (il putem amesteca cu lingura, dar cu mare greutate).

In faina fac o gropita, pun drojdia maruntita, zaharul, si putin lapte cald si amestec  pana se dizolva drojdia, dupa care pun si oul, batut in prealabil. Incep sa torn laptele caldut, cam 300-400ml, am mai spus, pana obtin aluatul suficient de  vartos.

Las la crescut pana isi dubleaza volumul, si cand cred ca este gata, pun o tigaie la incins cu un deget-doua de ulei. Daca nu faceti economie la ulei, si aveti un ceaun de tuci, puteti sa le prajiti in ceaun, vor iesi dodoloate  :-)) si pufoase, conditia este sa puneti ulei pana la 1/3 din capacitatea vasului.

De fiecare data este bine sa umeziti lingura in ulei, pentru a nu se lipi aluatul de lingura. Nu trebuie prajite in ulei prea incins, pentru ca exista riscul sa ramana necoapte in interior.

De obicei le pudrez din abundenta cu zahar  vanilat, dar de data asta o parte le-am servit cu branza telemea rasa, iar o parte cu magiun de prune…nu stiu care au fost mai gustoase, idea este ca sunt nemaipomenite calde, indiferent cu ce le “asortez”.

Imi amintesc de vremurile cand erau copiii mici, faceam cate un lighean de gogosi si mancau toti copiii din bloc. J)), asa ca, spor la treaba!

Va urez si voua pofta buna, indiferent ce aveti in meniu.